Extractia dentara este o intervenție chirurgicală de îndepărtare a unui dinte afectat, care prezintă probleme locale sau generale care nu pot fi rezolvate prin terapii conservatoare. Este o măsură radicală și trebuie utilizată doar atunci când este absolut necesar. Înainte de a lua această decizie, medicul stomatolog va face tot posibilul pentru a salva acel dinte!
În cazul în care nici o abordare nu a funcționat, și în care extracția a rămas ultima variantă terapeutică, se vor prezenta și soluțiile de protezare, astfel încât să se prevină complicațiile rezultate în urma edentației. Dintre variante menționăm protezele, punțile și implanturile dentare.
Situațiile care impun o extracție dentară:
- Tratamentele de canal nu au dat rezultate
- Dinții prezenți nu permit erupția altor dinți
- Leziunea carioasă este extrem de profundă (sub rebordul alveolar).
- Dintele este foarte mobil, fiind afectat de boala parodontală
- Infecția prezentă afectează mare parte din dinte și os
- În anumite cazuri de înghesuire (foarte rar)
- Molarii de minte incluși sau care pun probleme din cauza felului în care au erupt
- Traumatisme severe
Există și pacienți pentru care extracția dentară nu este indicată:
- Femeile însărcinate
- Cei care au suferit un infarct miocardic în ultimele 6 luni
- Cei care suferă de boli grave, au sistemul imunitar slăbit, iau tratamente cu anticoagulante, etc.
Criteriile care vor fi luate în considerare, de către medicul stomatolog, înainte de efectuarea procedurii:
- Mobilitatea dintelui
- Capitalul osos
- Rădăcinile dinților (cu cât mai multe și mai depărtate, sau divergente, cu atât mai complicată extracția)
- Vârsta pacientului
- Zona de extracție (apropierea de sinusuri, de exemplu)
În cadrul consultației pre-operatorii pacientul trebuie să menționeze afecțiunile de care suferă și problemele de sănătate majore, internări în spital sau intervenții chirurgicale recente, infecții, etc. Medicul va adresa întrebări cu privire la alergii la anumite medicamente sau substanțe utilizate în cabinetul stomatologic. Extracția dentară, deși o intervenție minoră, poate fi un stres suplimentar pentru organism. Detaliile sunt importante și sinceritatea este esențială – medicul stomatolog trebuie să aibă toate datele necesare pentru a aborda cazul având la dispoziție informații corecte despre starea de sănătate a pacientului.
Cum se desfășoară extracțiile dentare?
Extracțiile dentare pot fi ușoare și simple, atunci când dintele este erupt și grav afectat de carii sau boala parodontală, caz în care vor fi efectuate de către medicul stomatolog. Însă pot fi și complicate, cazuri chirurgicale atunci când dintele nu a erupt încă sau dacă accesul în cavitatea bucală nu este facil.
Extracția în sine nu este dureroasă, pacientul fiind anesteziat local. Poate exista totuși o senzație de presiune, însă nimic mai mult. Dintele va fi extras prin mișcări de balans, pentru a lărgi alveola dentară, aceasta din urmă fiind ulterior chiuretată pentru a evita infecțiile. În anumite cazuri, se vor strânge marginile plăgii sau se vor sutura.
Post-operator, recomandările sunt următoarele:
- Păstrarea compreselor aplicate de medic local timp de 2 ore
- Limitarea activităților solicitante în următoarele 2 zile (fără efort major, fără activități sportive intense)
- Evitarea presiunii în zona extracției
- Pacientul nu trebuie să sugă din locul extracției, deși poate exista această tendință, și nu trebuie să atingă zona cu limba
- Se va evita consumul de lichide cu paiul
- Se poate lua un analgezic pentru calmarea durerii
- Până la vindecarea zonei, se vor consuma alimente moi
- Zona extracției nu va fi periată în prima zi, urmând ca apoi să fie igienizată foarte, foarte ușor, pentru a nu o traumatiza și pentru a nu dizloca cheagul de sânge care se formează în timpul vindecării
- Se vor evita băuturile acide și lactatele
La ce vă puteți aștepta după extracție?
- Tumefacția zonei în care a fost efectuată procedura (mai ales în cazul unei extracții complicate). Efectul se va diminua cu timpul, în câtva zile. Se pot aplica local, timp de câteva minute până la jumătate de oră, comprese cu apă rece la nivelul tegumentului.
- Sângerare care durează aproximativ 10-15 minute. Prelungirea peste această perioadă indică alte probleme care trebuie să fie rezolvate. Cauzele pot fi multiple, de la curățarea incompletă a alveolei la traume care împiedică formarea cheagului.
- Durere. Este firească în urma traumatismului, apare frecvent și poate fi redusă cu ajutorul analgezicelor. Este posibil ca durerea să fie legată de alveolită (afecțiune care este în relație cu infecții postoperatorii, manifestate la 3-4 zile de la intervenție). În acest caz extrem, indicat și de gradul de durere ridicat, pacientul trebuie să se prezinte de urgență la medicul stomatolog pentru curățarea alveolei și irigarea zonei cu soluții antiseptice, plus un tratament medicamentos.
Dacă aveți reacții de tipul febrei, vărsăturilor, tuse, inflamație și roșeață excesivă sau alte simptome problematice, adresați-vă de urgență medicului stomatolog! Acestea nu sunt neapărat cauzate direct de intervenție, dar pot fi semnul unei infecții și ar trebui verificate și tratate cât mai repede.
Toate cele prezentate mai sus (cu excepția complicațiilor) sunt reacții firești ale organismului, și respectarea indicațiilor medicului stomatolog și atenția la reacția organismului sunt cele care fac diferența între o recuperare rapidă și una problematică.
Este important de reținut că extracția este doar o parte din remedierea problemelor la nivelul cavității orale, și respectarea timpilor de vindecare, a regulilor de igienă și alimentație, vor ajuta la vindecarea rapidă și la posibilitatea de a trece la pasul următor în cadrul tratamentului (proteză, punte sau implant) cât mai repede, pentru a reda estetica și funcționalitatea.
